vineri, 28 martie 2014

STEGARUL

Eu vin și această lume pregătește întunericul pentru mila mea.

Nu m-ar fi născut nicio mamă,
dacă ar fi știut câte jocuri m-au părăsit.
Sufletul meu este un fetus bătrân care nu știe dacă pământul are și el
un pântec care să nască.
Mă plimb cu toată viața în avans.
Orice e potrivit la vârsta asta.

Dacă stau la masă, Dumnezeu îmi toarnă
în pahar, sete.
Dacă dorm, îngerul meu cel bun îmi dă
visul pe re-play și dimineața uită să mă trezească.

Dacă iubesc,
un demon își pune memento pe numele meu și i se pare frumos
cât timp

toate cuvintele lunecă din gura tatei
și lăcrimează.


sâmbătă, 22 martie 2014

24

La douăzeci și patru de ani, am totul sub forma unui vis
care stă de gardă. Nimic nu mai are nevoie de nimic,
soldații își lasă războiul, iubitele
și râd de nesfârșirea acestei lumi, care totdeauna o ia de la capăt când închizi ochii.
Nu poți surprinde drumul unui vierme, destinul lui când se va face mare
și pregătit pentru moartea altora.

Nu poți salva purtătorii de viețile lor, chiar și când ofilirile
se strâng buchet, e vorba despre aceeași frumusețe
căutând o ascunzătoare mai bună.


sâmbătă, 8 martie 2014

Cumulonimbus

Tristețea mea fuge din oameni,
ca dintr-o viață în care Dumnezeu se întoarce
și-și cere iertare.
La colțul străzii
un câine fredonează iarna cea mai lungă.
O cunosc.

Așa au ajuns anii mei,
să semene cu un hoț bun.
Tot ce se fură astăzi,
ajunge în seiful unui bătrân
care doarme
pe cea mai mare liniște.

Atunci poemul meu se odihnește.
Mușcă din mine și se satură.