marți, 2 februarie 2016

Heart lines

după un timp
mi-am spus, voi fi o întunecare cu valuri
cineva va opri și-mi va închide ochii dincolo
de orice locuire

două mâini se ating în spatele unor oglinzi
împărtășind un viitor tras în afara memoriei
mă caut
nu mai știu dacă rănile mele au suflet

voi ghici jocul
personajele
slăbiciunile lor, felul lor de a se întoarce mereu în același loc
cald cu lacrimi

hainele se vor limpezi   
într-un gest în care nimic nu are nevoie să vadă
până unde ne putem intui viața când afară ninge
cu fulgi mari


Ochiul tău descifrând liniștea dintre stele. 


 

Când nopțile sunt prea lungi să mai fie scrise

știm că aparținem ierbii când  tristețea este un substitut propriului labirint.  Când intri în vis, de fapt intri în mintea propriei singură...